În istoria Recasului exista câteva perioade distincte:Istoric
1318 - 1552 - domeniu feudal, cetate, târg (de care apartineau 15 sate); 1552 - 1716 - administratie turceaca, perioada în care stirile lipsesc, negasindu-se traduceri); 1716 - 1778 - administratie austriaca; 1778 - 1921 - administratie maghiara, comitatul de Timis. 1922 - 2004 - comuna din 2004 - oras
În perioada interbelica Recasul dispunea de scoala primara, scoala confesionala catolica, gradinita, cazinou, reuniune a pompierilor, cerc de lectura, club sportiv, cerc agricol german. În privinta activitatilor economice, în afara de fabrica de caramida, existau o moara, o fabrica de sifon, diferite societati comerciale si un oficiu postal. Anul 1946 marcheaza în comuna înfiintarea Gospodariei Agricole de Stat, iar în 1952 ia fiinta Gospodaria Agricola Colectiva. Azi, Recasul încearca sa înfiinteze tot felul de institutii de care e nevoie în fiecare oras.Mai jos veti gasi cateva...
REPERE ISTORICE: - 1318 - nobilul maghiar Dominik de Saar este amintit ca proprietar al mosiei Rygachtelkue (Recas);
- 1359 – în diplomele regelui Ludovic cel mare este menzionata donatia catre fiii sai a posesiunii Rycas din aproprierea Timisului Mic;
- în listele de dijma de la Vatican ale bisericii catolice asezarea Rycas nu mai este amintita, de unde si prezumtia ca populatia era de religie ortodoxa;
- în acelasi an 1359 sunt colonizate cu aprobarea regelui Ludovic cel Mare mai multe familii de români moldoveni ortodocsi care primesc loturi de pamânt si alte privilegii;
- 1362 - acelasi rege Ludovic colonizeaza câteva familii de bulgari în vatra satului;
- 11 noiembrie 1447 – este facuta cea mai veche mentiune despre existenta viilor de Recas într-un act în care Mihail de Ciorna, Banul Severinului, cumpara viile de la Ioan si Ecaterina Magyar pentru 32 florini unguresti de aur;
- 1470 - asezarea este numita în documentele Oppidum Rekas, cu rol de a coordona 20 localitati din împrejurimi;
- 1650 - sunt asezati sârbi din zona Bacica, numiti de români „socati“, pentru ca erau de religie catolica;
- se contureaza deja existenta a trei sate (cartiere) ale Recasului: Recasul Valahilor (Vlasnita), Recasul Socatilor (sau al sârbilor) si Recasul Bulgarilor;
- a doua jumatate a sec. XVII – românii asezati în aproprierea Timisului se muta la izvin datorita inundatiilor repetate, iar dinVlasnita pleaca la Izvin multi români datorita deselor conflicte interetnice (cu sârbii);
- 1744-1750 - sunt aduse familii de croati care se stabilesc în centrul vetrei satului;
- 1763 - sunt colonizati români din partile Ardealului;
- 1764-1786 - este colonizata populatie germana în Recas, venita din partile Oberhain, regensburg, Schwaben, Pfalz, Trier, Mainz, Darmstadt, Würzburg, Hessen si Köln (1764 fiind anul în care administratorul Knoll aduce cei mai numerosi colonisti germani);
- 1804 - în Nadas sunt aduse familii maghiare din zona Szeged;
- 1809 - începe maghiarizarea Recasului, însa valul cel mare de colonisti unguri vine la anul 1899;
- 1778-1820 - Recasul se afla sub administratie ungureasca;
- 1872 - se înfiinteaza judecatoria, apoi biroul cartii funciare în anul 1894 si perceptia Recas în 1895;
- 1886 - Recasul este resedinta de pretura;
- 1874 - Emilia Lungu Puhalo înfiinteaza scoala de fete la Izvin, localitate cu populatie romîneasca;
- 1894 - este construita fabrica de caramida, cu 100 de angajati;
- 1895 - Recasul face parte din comitatul de Timis, districtul Recas, era resedinta de comuna si avea 3.637 locuitori;
- 1902 - este tiparit saptamânalul (german) Temesrekaser Zeitung;
- 1905-1907 - are loc o colonizare masiva a maghiarilor, taindu-se pentru aceasta 2.500 iugare de padure din împrejurimi;
- fiecare familie de colonist a primit 20 de iugare si o casa de locuit;
- 1909 - emigreaza în SUA un numar de 76 de persoane;
- 1914 - pe lânga biserica romano-catolica activeaza corul „Laudate Dominum“;
- 25.11.1918 - delegati pentru Marea Adunare de la alba Iulia di 1 decembrie sunt Teodor Novac si Costa Vuia din Izvin, dr. Sever Bugariu de la Recas;
- 1921 - Recasul face parte din judetul Timis-Torontal, fiind resedinta de plasa;
- 13 noiembrie 1923 - regele Ferdinand I viziteaza satul Izvin;
- 1926-1930 - se asaza primele familii de tigani (rromi);
- 1936 - în Recas functiona scoala primara, scoala confesionala catolica, gradinita, cazinou, reuniune a pompierilor, un cerc de lectura, un club sportiv, un cerc agricol german, exista fabrica de caramida, o moaraa, fabrica de sifon, diferite societati commerciale, oficiu postal;
- 29.07.1939 - se naste la Izvin Emil Nicolae Urtila, prof. dr. univ., medic chirurg;â
- 4.08.1944 - se naste la Herneacova prozatorul Oberten Janos;
- 27.10.1947 - se naste la Recas preotul Horia Târu, poet si eseist;
- 15.04.1949 - se naste la Recas Radu Nicosevici, presedintele Confederatiei Întreprinzatorilor Particulari din judetul Timis;
- 1956-1968 - Recasul este resedinta de comuna în raionul Timis, regiunea Banat, cu satele Bazosu Vechi si Izvin;
- 1968 - comuna tine de judetul Timis si i se adauga satele Petrovaselo, Herneacova, Stanciova, Nadas;
- 2004 - are loc un referendum local, localitatea Recas dobândind statutul de oras;
- 2004 - începe amenajarea terenului de golf, unul dintre cele mai mari terenuri de golf din tara;
- apartine Asociatiei „Club Tite Golfresort“ din Recas, se întinde pe o suprafata de 34 de hectare, fiind omologat la standarde sportive internationale, dupa cel de la Pianu de Jos în judetul Alba si cel de la Breaza, „Lac verde“;
- terenul are noua trasee pe care pot juca simultan 36 de amatori;
- 2005 - apare primul numar al periodicului „Jurnalul de Recas“, cu sprijinul Consiliului Local si al Primariei Recas.
- Bazosu Vechi (1723-1725, Basos), Herneacova (1349, Aranyásó), Izvin (1453, Ewzwen, Ewsin), Nadas (1247, Nádasd), Petrovaselo (1359, Horváthpetúrfalva) si Stanciova (1456, Sztanchófalva).
- dupa DINU BARBU, "Mic atlas al judetului Timis" (caleidoscop),
editia a III -a, Ed. Artpress 2010